Moartea și ateul
Moartea și ateul Trăind sub umbra morții, pentru că ea este posibilă în orice moment, amenințarea este permanentă. Pe de altă parte, fără moarte, viața fiecăruia dintre noi și-ar pierde forma, structura. Un studiu recent examinează felul în care se raportează oamenii la moarte, în funcție de credință (Jong J et al, The religious correlates of death anxiety: a systematic review and meta-analysis, 2017). Cei mai neînfricați, conform acestei analize, sunt a
God spot
God Spot Oamenii de știință au speculat, de-a lungul anilor, existența unei zone din creier numită „centrul/punctul lui Dumnezeu” sau God Spot. La început au crezut că există o anumită regiune a creierului uman responsabilă de așa-numita spiritualitate. Aceasta din urmă este un fenomen complex, cu numeroase definiții, chiar dacă ideea de bază este aceeași – recunoașterea sentimentului, senzației sau credinței că există ceva mai mare decât sinele, că omul înse
Visual literacy
Visual literacy Visual literacyeste abilitatea de a citi sensuri, de a descifra, de a analiza o imagine. Noțiunea derivă din literacy, capacitatea de a citi și a scrie (altfel spus, alfabetizarea) și se bazează pe ideea că orice imagine ascunde un înțeles în plus care așteaptă să fie descifrat. Noțiunea nu este nici nouă și nici o mare descoperire, dar în ultimii ani s-a discutat mai concret și mai aplicat despre ea, fiind utilă în absolut orice domeniu, de la descâlci
Ura online și foaia de plăcintă
Peste 50% dintre americani au raportat în vara lui 2023 că au suferit agresiuni în mediul online, conform datelor anuale analizate de ADL (adl.org), organizație fondată în 1913 și care urmărește permanent acest gen de probleme. Cifre similare au fost înregistrate și în 2020. Datele despre manifestările de ură și hărțuirea manifestă au crescut pe toate segmentele și elementele examinate și în aproape toate grupurile demografice. Cel mai mult au crescut în rândul comunit
A mânca – sub semnul modei
A mânca – sub semnul modei Obezitatea există de cel puțin 25.000 de ani. În epoca de piatră, era corelată, se pare, cu fertilitatea și puterea; Hipocrate o descrie în mai multe texte și o definește ca pe o boală a antichității; în perioada revoluției industriale, apărea primul articol științific publicat de o revistă medicală despre adipozitate și pericolele ei; în secolul 19 explodau medicamentele „minune” periculoase de genul amfetaminelor, garantate să te s
De la Hipocrate la război
De la Hipocrate la război Legăturile dintre profesiunea de medic și societate, etica medicală, eticheta medicală – toate acestea ridică întrebări și probleme profunde și importante, imposibil de neglijat, din cele mai vechi timpuri. Cel mai simplu (dar eronat) mod de a trata aceste aspecte este ignorarea, din convingerea că situația prezentă, individuală, este statică, personală și necomplicată, deci nu necesită analiză, cu atât mai puțin istorie sau filoso
De la Hipocrate la război
De la Hipocrate la război De la triunghiul hipocratic pacient-medic-boală am ajuns la o complexă formă geometrică alcătuită din pacient și așteptările sale, realitățile politice și economice din fiecare sistem medical, nevoile societății și, nu în ultimul rând, dezvoltarea continuă din lumea medicală. Legăturile dintre profesiunea de medic și societate, etica medicală, eticheta medicală – toate acestea ridică întrebări și probleme profunde
Pseudo-sindromul Dorian Gray
Așa numitul beauty bias există de când lumea. Oamenii sunt preocupați constant de cum arată și depun eforturi mari pentru a fi cât mai frumoși, în funcție de standardele vremurilor; în același timp, sunt atrași de și preferă indivizii arătoși. Aceștia din urmă sunt înzestrați, inconștient, de cei din jurul lor cu trăsături de caracter pe măsura aspectului fizic – sunt considerați mai buni, mai deștepți, mai simpatici. Tot ei se pare că beneficiază de avantaje,
Geniul și legea morală
„Geniul” și legea morală Cum se poate separa omul-creator de frumos de faptele sale sociale? Am scris din diverse perspective pe tema #metoo, a inegalităților și inechităților sociale existente dintotdeauna și rezolvate azi superficial, haotic și ilogic. Dar mai este o perspectivă care merită discutată – cea a artistului boem, celebru, bogat, „genial”, și care, în relațiile interumane, în special în cele cu sexul opus (sau în relațiile sale amoroase indifer
David și falsa pudoare
Ideile fixe, falsa pudoare și preceptele religioase aplicate haotic și cu binecunoscuta superioritate morală autoproclamată nu par să dispară sau să se tempereze. Că astăzi, în secolul tehnologizării accelerate, al internetului și al inteligenței artificiale, ne mai tăvălim pe jos de indignare atunci când vedem un penis „expus indecent” într-un muzeu este mai mult decât ciudat. Înainte de a ajunge la sculptorul contemporan atacat incredibil de violent pentru crea
Teama de cărți - bibliofobia
Bibliofobia se numără printre fobiile mai rare și mai puțin discutate, nefiind inclusă ca atare în ICD (International Classification of Diseases); poate de aceea termenul este folosit atât strict medical, adică teama de carte ca obiect sau de conținutul ei, dar fără a avea tentă ideologică (sau teama de cuvinte lungi, teama de neologisme), cât și ideologic – teama de carte ca simbol –, cea care a dus, în diverse momente istorice, la distrugerea unor adevărate comori. Bibl
Trap sau despre ipocrizie
Din nou (a câta oară?) despre ura din online. În timpul festivalului Untold, fac mereu greșeala, încă de la prima ediție, să citesc comentariile de pe FB și tot soiul de luări de cuvânt disproporționat vehemente, valuri de păreri „virale”. Ca un participant activ de la prima ediție, mă mir de fiecare dată de hiatul dintre realitatea din teren și ceea ce se scrie pe ici pe colo (prin toată media care se respectă). Știu că, fiind un eveniment atât de cunoscut deja, atr
Albă ca Zăpada la control
Albă ca Zăpada la control Când un desen animat ecranizat după o poveste clasică nu mai mulțumește pe nimeni (cel puțin așa pare dacă ne luăm după declarațiile agresive venite dinspre toate taberele ideologice actuale), ce facem? Schimbăm basmul sau, mai degrabă, stăm puțin să analizăm ce se întâmplă? Este vorba despre noua ecranizare SnowWhitede la Disney. Actrița hispanică ce o interpretează pe Albă ca Zăpada a afirmat că finalul original este prost, deci vom
Medicina în vorbe și proverbe
Medicina în vorbe și proverbe Până în secolul al 17-lea, medicina a păstrat multe dintre teoriile vechilor greci, ale lui Galen în special, greșite din multe puncte de vedere. Igiena avea un rol minor sau lipsea cu desăvârșire, astfel încât unele boli se răspândeau în voie și făceau ravagii. Teoria celor patru umori era încă în vigoare, tratamentele erau empirice și adesea inutile sau dăunătoare; praful de corn de unicorn, la fel ca și bezoarul (considerat
De bună seamă
Nu contează că deja a trecut un timp de la știrea „virală” cu bacul la română, tema este fierbinte și universală. Nu are legătură doar cu acest bacalaureat. Nu ar trebui să aibă legătură nici cu pandemia și școala online, pentru că lectura este individuală, cere liniște și stat acasă, cu tine însuți și cu mintea ta activă. Mai multe lucruri am remarcat în vara aceasta – copii din jur care aveau bacul și nu citeau cărțile, ci doar rezumatele cărților, s
Dimitrie Cantemir și terminologia medicală
„Știința lucrurilor este lumina minții”. Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir aparține și istoriei medicinei românești, în opera sa regăsindu-se numeroase informații de ordin medical. În Descrierea Moldovei vorbește despre influențele geografiei asupra obiceiurilor, dar și a sănătății oamenilor, în Hronicul vechimei dă informații detaliate despre tămăduitorii vremii, de multe ori nu tocmai măgulitoare („otrăvitori venali”), iar în Istoria Imperi
Lauda și lăudătorii
Ești grozav, cel mai talentat om pe care îl cunosc, arăți foarte bine astăzi, ce ți-ai făcut la păr? Oricare dintre noi ne umflăm în pene, măcar puțin, și ne gândim – uite, cineva recunoaște valoarea! (firește, doar dacă nu suntem măcinați de sindromul impostorului, de care vorbeam nu de mult în alt text). Sigmund Freud spunea că în fiecare dintre noi zace un mic narcisist, care se activează în aceste momente; omul are o nevoie înnăscută de aprobare din partea cel
Școala, inima și Poezia
„Ce frumoase vorbe din rostullui răsar” George Coșbuc Mai multe studii din ultimii ani au arătat că renunțarea la unele dintre metodele vechi de pedagogie, considerate învechite și ultra conservatoare, nu a fost nicidecum benefică. Lupta cea mai mare s-a dat contra ideii de memorare, de școală care îți cere „doar să înveți pe de rost lucruri inutile”. Astfel încât ideea de a învăța pe de rosta ajuns să fie demonizată și nu mult a durat până când noți
De la Hipocrate la Cantemir
De la Hipocrate la Cantemir. Terminologia medicală Lingvistica medicală nu este o disciplină separată, ci se studiază în cadrul istoriei medicinei, dar ar putea să fie, având în vedere că dincolo de etimologia seacă a termenilor medicali se ascunde o întreagă succesiune de descoperiri științifice, obiceiuri și povești interesante. Termenii medicali din antichitate au fost studiați deopotrivă de lingviști, medici și istorici, căci conțin informații complexe,
ChatGPT, asistentul virtual
Ca orice noutate, ChatGPT (noutate relativă, pentru că nu este prima tentativă de acest gen, iar despre inteligența artificială/IA se vorbește deja de ani buni) a stârnit o serie de discuții aprinse și controverse, de la interpretări romantice la teamă și incertitudine sau chiar demonizare. Un domeniu în care entuziasmul este poate prea mare, fiind încă la început în înțelegerea fenomenului, este cel medical. Un studiu recent a încercat să analizeze dacă ChatGPT a
Generațiile și istoria
Generațiile și istoria Mai multe studii din ultimii ani încearcă să afle dacă tinerii mai sunt interesați de studiul istoriei universale, dar mai ales al istoriei propriei țări. Studiile s-au desfășurat în principal printre tinerii din universități și au acoperit mai multe generații – cu accent pe cei născuți după anul 2000. Poate tocmai de aceea majoritatea răspunsurilor sunt oarecum pozitive, tinerii admițând că istoria este importantă și nu trebuie scoasă di
Cuvinte și ficțiuni (I)
Cuvinte și ficțiuni (1) Credințele noastre, comportamentele și sentimentele morale sunt complexe, influențate de factori sociali și culturali, dar și „umani”, adică legați de însăși natura umană. În anul 1998, doi cercetători au pus un pariu, și anume că până în 2023 va putea fi identificată acea zonă din creierul uman care este responsabilă de conștiență. 25 de ani mai târziu, pariul pare pierdut. Găsirea unui circuit neuronal al conștie
Cuvinte și ficțiuni (II)
Conștiința este un cumul de credințe proprii (nu religioase) și acțiuni induse de aceste credințe. Implică noțiunile de bine și rău, care duc la luarea deciziilor și influențează judecățile individuale Mai mulți oameni de știință au creat o bază de date imensă cu informații despre religie, cultură, societate din sute de societăți care au existat în ultimii 10.000 de ani. Baza de date se numește Seshat și ne arată că, deloc surprinzător, codurile moral
Depresie și comunicare
Depresie și comunicare Întâlnirile amoroase au fost întotdeauna o parte importantă din viața oamenilor. Modul în care se desfășurau și se desfășoară în ziua de azi a suferit o serie de schimbări legate, evident, de explozia tehnologică ce permite viața în online, dar și de schimbările profunde în statutul femeii, în impactul bisericii asupra vieții sexuale și în libertățile individuale câștigate în anii din urmă. Dincolo de aceste aspecte, s-a modific
Gura lumii, varianta online
Gura lumii varianta online Social media nu este în fapt un mediu de comunicare, ci mai degrabă un loc de exhibare, de show, în care fiecare își arată copilul, pisica, vacanța, grădina… „Şi orologiile bat Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă” Mihai Eminescu Am căutat zilele trecute pe net informații despre o actriță de la noi și, ca de obicei, îmi apar titluri de genul „cine este, de fapt, X” sau „Y total
Răsfățuri și fundături
Răsfățuri și fundături Sentimentul că ți se cuvine totul – și comportamentele care derivă din acesta – este mai frecvent în lumea de azi? Este, statistic, mai des întâlnit în societatea modernă sau e doar impresia clasică a unei generații că toți cei care îi urmează sunt altfel, de obicei mai răi? Sentimentul acesta de entitlement este definit ca o așteptare nerealistă, nemeritată sau nepotrivită, disproporționată, față de ceea ce trebuie să prime
Non-știri și ne-știre
Non-știri și ne-știre O publicație online ne anunță cu emfază că a găsit cel mai lung cuvânt în limba română și anume pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza; medic fiind, încerc să-i descifrez sensul și îl desfac pe bucăți. Mă uit apoi la trimiteri și găsesc un link spre alt site de știri care face copy-paste-google-translate fără să înțeleagă ce scrie, dar și fără să mai tehnoredacteze știrea. Avem în acest text de câteva rânduri, copiat
Cai și bufnițe
Cai și bufnițe În anii 80, mergeam vară de vară la mare, la Casa Scriitorilor de la Neptun. Atmosfera era extraordinară, „de vină” fiind, evident, și vârsta copilăriei și a adolescenței care pictează totul în roz. Chiar dacă mare parte a zilei mă bălăceam cu restul odraslelor de scriitori sau exploram curtea vilei (care ducea, prin cărări întortocheate, spre vila cu brazi a lui Ceaușescu, bine păzită) și stațiunea, găseam timp să și desenez – de f
Corectitudine sau ipocrizie?
“The books that the world calls immoral are books that show the world its own shame” Oscar Wilde O discuție între filosoful Slavoy Zizek și Rory Sutherland de la The Spectator (Universities should t be safe spaces, Slavoy Zizek, Rory Sutheralnd,The Spectator, 2022) atinge o serie de subiecte la ordinea zilei, pomenite des, dar discutate din ce în ce mai tezist și rigid pe toate canalele „oficiale”. Cei doi încearcă să nu considere tabu niciun subiec
Atingeri
Atingerea mediază, practic, toate relațiile omului, atât cu ceilalți, cât și cu mediul și joacă un rol major în artă, știință, filosofie, medicină, ritualuri religioase. „Cum mângâiedulce, alină uşor…” Eminescu Simțul tactil a fost definit, de-a lungul istoriei, ca un simț inferior, care nu cerea aptitudini speciale sau un efort deosebit din partea creierului. Astfel încât el a rămas undeva pe raftul de jos al cercetării medicale, fiind asociat
Viața noastră digitală
Viața noastră digitală Comunicarea pare să fie mai simplă ca niciodată, în era gadgeturilor și a telefoanelor mobile. Dacă avem o conexiune la internet, oriunde ne-am afla, suntem conectați cu sute de „prieteni”. Avem zeci de aplicații de calculat orice – diete, calorii, darul de nuntă, distanța până la punctul X, de jucat și umplut timpul, de aflat știri, de învățat ghiduri și scoruri din toate domeniile posibile. Chiar și aplicații pentru găsirea mai ușoar
Gustul - de la madlenă la medicină
Gustul – de la madlenă la medicină Celebra madlenă a lui Proust vorbește despre memoria involuntară, despre declanșarea unor amintiri, mai mult sau mai puțin concrete, din trecut, atunci când gustăm (sau mirosim) ceva. Gustul, alături de celelalte simțuri, a fost considerat de gânditorii antichității mai puțin valoros, nefiind, în opinia lor, implicat în cunoaștere. Mintea poate călători departe și poate explora lumea, pe când simțurile sunt prizonierele unor
Cartoful fierbinte
Cartoful fierbinte Când vorbeam despre sentimentul general și permanent de vinovăție, la finalul precedentului articol din Tribuna, nu mă refeream la cel natural, bine dozat, care face, în fond, societatea să funcționeze (de exemplu, când am greșit față de cineva, când am comis o nedreptate, o înșelăciune ș.a.m.d.). Lipsa completă a sentimentului de vinovăție este un semn de psihopatie. Mă refeream la sentimentul de vină care combină rușinea, anxietatea, frustrarea
Arta ca „ostatic”?
Arta ca „ostatic”? O nouă modă se răspândește prin lumea nebună a zilelor noastre – atacarea operelor de artă în numele crizei climatice și al „viitorului copiilor noștri”. Toate canalele de știri au arătat, în repetate rânduri, cum activiștii de mediu s-au lipit de pereții muzeului în vecinătatea unui tablou celebru și au aruncat pe acesta diferite substanțe – supă de roșii, vopsea, piure de cartofi. Muzeul Louvre, National Gallery și Tate Museum din Lo
Ochi, deochi, privire
Simbolul ochiului este unul dintre cele mai puternice în multe culturi. Ochiul e considerat o „fereastră a sufletului” prin care poți „citi” multe despre cel care te privește. „Ochii creează diversitatea lumii şi făuresc minunile”. JoséSaramago „Ochiul este asemeni unei oglinzi, iar obiectele vizibile sunt ca lucrurile reflectate în oglindă” spunea Avicenna în secolul 11. Încă din antichitate, teoriile despre cum funcționează ochiul uma
Simțurile: Mirosul
Simțurile: Mirosul Chiar dacă teoria miasmelor în forma ei inițială a dispărut, există și azi credința că aerul curat ne face bine și mirosurile urâte sunt potențial periculoase, nu doar neplăcute. Între sănătate, boli și simțul mirosului există legături puternice, constatate din cele mai vechi timpuri. Folosirea ierburilor aromatice este veche de când lumea, în ritualuri, dar și în medicină. Teoria miasmelor susținea că bolile călătoresc prin aer, prin i
„Un cartof, doi cartofi”
„Un cartof, doi cartofi” Știința este cel mai bun lucru pe care îl avem la îndemână pentru a cunoaște lumea care ne înconjoară. Dar și ea se înșeală sau greșește; important este ca în aceste cazuri, erorile să se transforme în viitoare cercetări, să fie prilej de evoluție și învățare. Am văzut mai mult ca niciodată în timpul pandemiei cât de mult rău face dezinformarea, dar și răspândirea cu titlul de lege absolută a unor descoperiri științif
Cât de generală mai e cultura generală?
Foarte mulțioameni pur și simplu nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă în jurul lor dacă nu îi vizează în mod direct. Pe ceea ce nu le afectează direct viața de zi cu zi, vacanțele, starea de bine imediată. Tot mai multă lume consideră plictisitoare multe subiecte și nu este dispusă să depună un minim efort intelectual pentru a vedea mai departe de propria ogradă. Celebra replică, valabilă, cred, cam la toate generațiile – „are sau nu dialoguri și/sau ilus
Toleranța la firul ierbii
Citind în ultima vreme multe știri despre incluziune, rasism, diversitate, dar și despre război, mă gândeam că nu trebuie să căutăm foarte departe cauzele nebuniei din lume. Și nu doar de azi, pentru că nici aici nu suntem cu nimic mai speciali, ca generație, decât alte epoci, ura și intoleranța față de cel de lângă noi există, se pare, dintotdeauna. Este destul să ne uităm la fiecare dintre noi, apoi la colegii de muncă, la vecini, la un șofer oarecare întâlnit în
Sexul slab, o etichetă rezistentă
Nu cu mult timp în urmă, a vuit (trecător și fără urmări, ca de obicei) presa în legătură cu unele replici nefericite ale unui individ despre care multă lume nu auzise până atunci. Au curs articole – mare parte cu texte preluate din social media (ce ușor se face jurnalismul în ziua de azi!), dar și luări de poziție indignate ale unor vedete autohtone. Apoi totul s-a stins așa cum a început. Atunci am citit în diagonală părerile pro și contra, glumele proaste, ironiil
De vorbă cu Laura Poantă
La Galeriile Steaua, Laura Poantă a avut de curând o expoziție de grafică cu titlul Onirice, cu trei cicluri: Caii liberi, Ochii nopții, Reverii. Reporter: Ești un medic apreciat, traducătoare din engleză și italiană, grafician și pictor. Cum se împacă aceste multiple valențe ale tale? Întrebarea asta mi s-a tot pus. Răspunsul scurt e că se împacă bine. Cel lung se referă mai degrabă la timp – timpul și disponibilitatea de a le face pe toate. Atunci când ai no
Umorul lui Goya
Umorul lui Goya Francisco Goya, cunoscut drept părintele artei moderne, a suferit de o boală misterioasă în a doua parte a vieții sale, iar unele voci spun că ea ar fi cauza creațiilor sale din ce în ce mai sumbre. A fost imobilizat la pat o lungă perioadă de timp și a rămas surd pentru restul vieții – de la vârsta de 46 de ani. Conferința Historical Clinicopathological are o tradiție – an de an propune o personalitate istorică și un medic este desemnat să î
Glosofobia cea de toate zilele
Se spune adesea că, dacă ești vorbăreț și poți purta oricând conversații, cu oricine, chiar adaptându-te fără probleme fiecărui interlocutor în parte, poți vorbi ușor și în public, dar nu este deloc așa. Deși se spune adesea că, astăzi, se vorbește prea mult și se face mult mai puțin, vorbitul liber nu e la îndemâna tuturor. O mare parte din populația globului se luptă cu sau suferă de glosofobie – teama de a vorbi în public. Deși unii dau procente de pâ
Omul, prietenul animalului
Lumea animală este foarte complexă și doar parțial înțeleasă, iar limitarea ei la interacțiunea cu omul, „umanizarea” ei nu ajută nici omul, nici animalul. Societatea zilelor noastre este iubitoare de animale, cel puțin declarativ. Interacțiunile om-animal sunt subiectul a sute de studii și stau la baza unor bugete impresionante cheltuite de industria animalelor de companie. În secolul trecut, rolul animalelor era mai degrabă utilitar, iar moda animalelor de companie a
Despre răspunsul estetic
Despre răspunsul estetic Lucrarea lui Roman Opalka intitulată „1965/1– ∞” pare, la prima vedere, doar un joc de griuri, o pictură abstractă ca multe altele. De aproape, însă, se disting cifrele – fiecare nuanță de gri este, de fapt, o cifră; Opalka a început în 1965, pe când avea 30 de ani, să scrie (picteze) cifre, la început cu alb pe fond negru, iar mai apoi în nuanțe de gri, bej și alb. Culoarea fondului devenea tot mai deschisă, cu trecerea anilor, chiar e
Complexul Napoleon și arta
Complexul Napoleon și arta Scurtă privire asupra reprezentărilor lui Napoleon în literatură și artă, dar și despre fețele măreției în Istorie. Tendința la glorificare a figurilor politice și a războiului există dintotdeauna. În mod tradițional, artiștii sunt văzuți ca fiind pacifiști, chiar activiști contra războiului, dar în istorie lucrurile stau altfel. Theodore Rabb, în lucrarea sa “The Artist and the Warrior: Military History Through the Eyes of the Ma
Despre Bine și Rău
Despre Bine și Rău O viață corectă, „fără de păcat”, este la fel pentru un ateu (prin comparație cu un creștin) pentru că moralitatea nu a fost inventată de creștinism. Am citit pe bloguri – aparent serioase – întrebarea dacă un ateu poate să ducă o viață corectă, morală, dacă are noțiunile de rău sau bine. Dincolo de faptul că este stupidă și chiar jignitoare această problemă, ridicată în acest mod, ea este foarte răspândită. Am avut cunoștințe
Dubla măsură
Dubla măsură Femeia e „ușoară”, bărbatul e „cuceritor”. Pentru un comportament identic, există etichete și tratamente total diferite din partea celor din jur (bărbați și femei deopotrivă). Imaginea idilizată a femeii –care este „sufletul casei”, îi îngrijește pe toți suferinzii, se sacrifică pentru toată lumea – este creată de bărbatul fericit că nu mai trebuie să facă nimic. O femeie trebuie să plutească pe norișori roz, diafani, de perfecțiune
Diete de poveste
Diete de poveste Despre idealurile de frumusețe, definițiile ei și modalitățile de obținere a formelor dorite de-a lungul secolelor Parcurgând bibliografia privind alimentația sănătoasă, am găsit multe informații legate de istoria dietelor și a obiceiurilor alimentare de-a lungul secolelor. Obsesia unui corp frumos a existat întotdeauna, corelată sau nu cu ideea de sănătate, dar au fost diferite idealurile de frumusețe, definițiile ei și modalitățile de obținer
Cărți întoarse, lume pe dos
Cărți întoarse, Lume pe dos O nouă tendință în designulinterior este așezarea cărților pe rafturi invers – cu cotorul la perete. Un blog celebru din domeniu spunea “Books don’t match your decor? Don’t fret… Flip them for a perfectly coordinated look”. Ideea a fost preluată de Pinterest, de Instagram și de unele emisiuni TV trendydin SUA. Mai mulți influenceriau îmbrățișat și ei moda și astfel a început să plouă cu imagini din casele unor cupluri sau nu, h
Munchausen, Narcis și media
În medicină, un sindrom poartă numele simpaticului baron Munchausen și descrie acele persoane care își inventează boli și pretind că suferă pentru a atrage atenția asupra lor și pentru a avea motive să ceară mereu ajutorul și să se plângă. Scopul principal în cazul acestora nu este obținerea de avantaje materiale, concedii de odihnă și asigurări de viață, ci pur și simplu câștigarea atenției și manipularea. Aceste persoane se plâng de simptome mai mult sau mai p
Toxicitate umană
În ultima vreme, de câte ori am vrut să scriu despre un subiect, m-am surprins gândindu-mă dacă e bine, dacă e corect sau safe, dacă nu „se supără cineva” ș.a.m.d. Trăim în era suspiciuniiindiferente: lumea a devenit tot mai atentă la ce spui, gata mereu să sară ca arsă la orice poate să pară afront, ofensă, dar, în același timp, nimeni nu ascultă pe nimeni cu adevărat. E un zgomot continuu de idei și păreri care par să supere pe toată lumea, dar de care
Valurile urii
De la începuturile pandemiei, am auzit, până la exasperare, cam aceleași expresii, atât la noi cât și în presa străină, în toate limbile – embrace yourself for a new wave, spreading like wildfire, hospitals and/or ICU are overwhelmed, winter surge, spread, recorduri absolute la orice, proteste, refuzul vaccinării, conspiraționiștii sunt inculți, antivaxxerii sunt responsabili pentru toate decesele, s-a doborât record după record la cazuri și decese. Am mai spus-o și nu ob
Excesul de informație
Excesul de informație și efectele sale Information overload (supraîncărcare sau explozie informațională; termen folosit de Bertram Gross cu acest sens în 1964 în The Managing of Organizations, iar ulterior popularizat de Alvin Toffler) este o noțiune care există din cele mai vechi timpuri, dar probabil că nimeni nu și-a putut imagina cu adevărat revărsarea continuă de text scris și/sau vorbit, pe toate canalele disponibile, care există în ziua de azi. Încă din a
Adevăr, dezinformare, fals
Adevăr, dezinformare, fals Cum spune Tom Phillips în Truth: A Brief History of Total Bullsh*t – „zvonuri care nu pot fi verificate, atacuri de panică legate de noi tehnologii de comunicare, groază în fața știrilor false și temeri legate de supraîncărcarea informațională – toate acestea există de secole. […]. Cea mai mare temere legată de ideea de fake news nu e de fapt că oamenii cred știrile false – este că încetează să le mai creadă pe cele reale”. Avala
Cercul pătrat
Cercul pătrat Mi-a plăcut un desen, găsit recent pe un forum, care sintetiza, sub formă de schemă SWOT, o vorbă mai veche – hard times create strong men, strong men create good times, good times create weak men, and weak men create hard times. Este, de fapt, un citat dintr-un roman al lui G. Michael Hopf. Are, desigur, și lacune, ca orice afirmație scurtă și categorică. Istoricul Bret Devereaux, de exemplu, o combate pe larg ca fiind, mai ales din perspectivă militară, pro
Efecte secundare
Primul text din rubrica Radiografii susținută în revista Steaua Efecte secundare Pacientul mai în vârstă a intrat ultimul în cabinet în ziua aceea. Era un nou caz oncologic, dintre sutele văzute anul acesta, a cărui viață a fost complet dată peste cap de pandemie. În alergătura cinică mondială, care înseamnă azi supraviețuirea în fața bolii numite COVID 19, nimic altceva nu mai contează. Există boli ignorate total, oameni cu boli cronice rămași fără tratame
Doina Curticăpeanu despre Laura Poantă
Triada conexiunilor „Ideea că oamenii nu își dau seama că schimbarea este singura constantă în viața noastră… Tot ceea ce ne înconjoară este supus timpului, nu are cum să fie mereu la fel, chiar dacă noi refuzăm să vedem asta” Mai rar așa Expoziție și atâta freamăt de public admirator al medicului-grafician-traducător Laura Poantă, precât în miezul unei zile de septembrie pandemic, la Galeriile de artă Steaua. Reunirea, atunci, a unor lucrări de grafică
Stresul, personajul Laurei Poantă
un comentariu de Gheorghe Pârja, apărut în Graiul Maramureșului Stresul! Cred că este unul dintre cele mai vehiculate cuvinte din cotidianul nostru agitat. Fiecare îl deslușește cum știe, cum poate și mai ales cu patetism. Cuvântul a devenit ecuson pentru activități istovitoare, ceea ce este adevărat, dar și măguliri pentru iluzia muncii. Pentru a nu mă pierde și eu în naivități convingătoare, am recurs la o carte lămuritoare prin argumente medicale. Când v
Lumea fără cărți
Lumea fără cărți O lume din care au dispărut complet cărțile? Greu de imaginat! Mai ales cei pentru care cititul este un mod de viață sau măcar un mod de a petrece cu folos timpul liber nu ar putea să conceapă o astfel de realitate. Am citit pe un blog (thecuriousreader.in) un articol despre romanul distopic al lui Ray Bradbury, Fahrenheit 451, articol care, pornind de la subiectul cărții, încerca să croiască o astfel de lume în 2019, înainte ca pandemia pe care o stră
Oglinda triplă
Ani la rând am avut grijă de Salonul Medicilor, adică de medicii-plasticieni, sau, altfel spus, de oameni care au mai multe valențe active, așa cum era de altfel „moda” cu ani în urmă, când medicul era o personalitate artistică, umanistă. Am pomenit acest lucru ca să încerc un autoportret succint - medic-grafician-traducător. Am spus încă de la început, atât în scris, cât și la vernisaje, că, deși s-a vorbit adesea despre refugiul în artă, necesar după ore lungi p
Timpul și vremurile în pandemie
Timpul și vremurile în pandemie De la începuturile pandemiei, am avut, de multe ori, intenția să mai scriu câte ceva pe această temă, poate chiar și pe ideea conspirației. M-am tot răzgândit nu doar din lipsă de timp și dintr-un tot mai acut sentiment al zădărniciei, dar și din conștientizarea faptului că totul se schimbă cu viteză amețitoare și ceea ce părea logic sau important într-o zi, a doua zi devine deja desuet. O combinație de lipsă de viitor, de imposib
Frică, anxietate, derută
Nu suntem deloc speciali fiindcă traversăm o epidemie. Gripa spaniolă din 1918 a fost mult mai rea pentru că era război, deci lumea era deja întoarsă pe dos, mureau foarte mulți tineri (leitmotivul actualei crize – „omoară mai ales bătrânii”, mesaj transmis ca un soi de încurajare), nu existau antibiotice pentru a contracara complicațiile (pneumoniile bacteriene erau unul dintre ucigașii principali, dar și celebra furtună de citokine, problemă care nu a fost descoperit
Jurnal pandemic bruiat
Îl citam în eseul Frică, anxietate, derută din numărul trecut pe Mircea Miclea care spunea că „noi trăim în mare măsură nu într-o lume săracă în informații, ci într-o lume supra-abundentă în informații. […] … ajungem la ceea ce, printr-o analogie cu mâncarea, este un fel de obezitate informațională: asimilăm mult mai multe informații decât e cazul și efectul e că ne e tot mai greu să facem diferența între semnal și zgomot, adică între informația
Cuvînt-madlenă: Rozenchine
Rozenchine O să încep – deformare profesională! – cu perspectiva medicală. Așadar, memoria involuntară autobiografică apare în conștiința noastră mult mai ușor decât memoria voluntară, și mult mai frecvent, fără nici o încercare deliberată de a rememora anumite momente/stări/evenimente, adesea în timpul activităților curente, obișnuite (deci nu neapărat în momente tensionate sau dificile). Din studiile desfășurate pe această temă s-a desprins o
Internetul în alb și negru
Internetul în alb și negru Stăm (nu „navigăm”, fiindcă activitatea e net sedentară!) cu orele pe internet, zi de zi, din diferite motive. Căutăm informații, urmărim videoclipuri, citim postări pe FB ș.a.m.d. Specialiștii sunt de acord că internetul este o forță care ne schimbă viețile. Și nu neapărat doar în bine. Mary Aiken, considerată unul dintre cei mai importanți psihologi criminaliști în domeniul ciberpsihologiei, a explicat care este „efectul Cyber”
Porecla și stigmatul
Porecla și stigmatul În medicină, stigmatizarea are mai multe definiții care subliniază, în mare, aceleași aspecte – este un proces social caracterizat de stereotipizare, etichetare și segregare și care duce inevitabil la scăderea stimei de sine, la pierderea statutului social și la discriminare. Joint United Nations Programme asupra HIV/SIDA afirmă că stigmatizarea reprezintă un complex de acțiuni injuste și incorecte împotriva unei persoane sau unui grup care suferă
Despre re(răs)citire
Despre re(răs)citire Re-citirea repetată a unor cărți, over and over again, a fost descrisă/cercetată nu doar de scriitori sau cititorii „de meserie”, dar și de psihologi (comfort reading este un termen intrat de mult în uz, echivalent oarecum al mâncatului compulsiv, în momente dificile ale vieții). S-a ridicat întrebarea de ce pierdem timpul cu o carte pe care o știm aproape pe de rost, când avem lângă noi un morman de cărți noi, bune, recomandate sau nu, necitite,
Limbaj și (non)comunicare
Limbaj și (non)comunicare Informația, în zilele noastre, este extrem de ușor de căutat și de găsit, dar este ea, oare, și corectă? Pe de altă parte, chiar și corectă fiind, cât și cum este ea înțeleasă? Nu o dată, am rămas uimită cât de greșite erau unele informații medicale din presă (care se presupune că se informează înainte de a transmite ceva). Jurnalistul scria după ureche, dând de bună o enormitate. Mi-am dat seama cât de puțin te poți ba
Stresul zilelor noastre
Stresul zilelor noastre Stresul este o constantă a zilelor noastre, se află pretutindeni şi se poate manifesta în toate domeniile, de la personal la social, profesional, economic. Mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre noi este afectat, iar cuvântul în sine este unul dintre cele mai folosite în toate domeniile: viaţa de zi cu zi, ştiinţă, conferinţe, televiziune. Dar la ce ne referim când spunem: „sunt stresat!” sau „am o viaţă stresantă!”? Cam așa în
Despre durere și alte discriminări
Despre durere și alte discriminări Există expresia a fi rău de pagubă. De-a lungul experienței mele de medic – și nu doar –, am avut prilejul să întâlnesc cazuri cărora li s-ar potrivi expresia adaptată a fi rău de boală, adică a suporta mai greu durerea și a gestiona cu dificultate, ca pacient, starea de boală. De cele mai multe ori, era vorba despre bărbați. Însă literatura în general și cea medicală în special nu așa descriu lucrurile. Cât de des au loc e
Sarea în bucate
Sarea în bucate sau Cine se teme de povești? În Doctorul de povești (text apărut în Steaua, nr. 1-2, 2015), scriam despre bolile care pot fi identificate în literatură și artă, dar și despre cum se reflectă acestea la personajele din povești. Spuneam acolo că poveștile au rolul de a-i învăța pe copii, prin intermediul unor personaje cu rol educativ, ce e Binele și ce e Răul. Dar, mai spuneam și că nicio poveste nu ar trebui redusă strict la acest rol, pentru c
Literatura pentru copii
Literatura pentru copii anchetă, Luceafărul de dimineață, nr.9/2018 1.Ce rol au avut „cărțile vârstei“ în educația și formarea dumneavoastră? Cum vedeți adaptată literatura pentru copii la vremurile de astăzi și la nevoile educației de la noi? Pentru generația mea, cititul era foarte important. Am fost și noi copii „cu cheia la gât‟, ne jucam ore în șir în jurul blocului, printre țevi, bălți, prin parcuri, dar, în același timp, citeam
Metaforă și comparație în medicină
Metaforă şi comparaţie în medicină text apărut în România literară, 2018 (fragment) Medicina este definită adesea ca intersectare a artei cu ştiinţa, proporţia celor două ingrediente fiind subiect de infinite dezbateri Unii autori consideră că medicina se sprijină pe experienţă şi că diagnosticul de la patul bolnavului este o „artă”, dar experienţa individuală a fiecărui medic are la bază, şi trebuie să aibă, cunoştinţele acumulate în ani
Expoziţia Scriitori români
La împlinirea a 110 ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români, am surprins participanţii cu o expoziţie de crochiuri a peste 60 de scriitori care poate fi văzută pe site-ul FestLit - https://festlitcj.wordpress.com/) Personaje, imaginare sau nu, am desenat de când mă ştiu, linia fiind cea care m-a condus, încă din clasele primare, spre Liceul de Arte Plastice (am terminat secţia de Grafică). Încă din vremea vacanţelor de vară la Casa Scriitorilo
Scriitorii şi riscurile meseriei
Scriitorii şi riscurile meseriei „Toată lumea ştie că artiştii sunt (cam) nebuni”. Iată un enunţ pe care l-am privit mereu cu îndoială. Medic fiind, dar şi absolventă a Liceului de Artă şi, în plus, trăind într-o casă/lume de scriitori, am avut la îndemână cel puţin încă două perspective. Preocupată de stresul profesional şi de factorii de risc, am aflat că există profesiuni – mecanic de locomotivă, medic – care, pe scurt, sunt stresante fiindcă presu
Romanian Journal of Artistic Creativity
Medical truants Author(s): DAN L. DUMITRASCU, LAURA POANTA Language: English Subject(s): Health and medicine and law Issue: 4/4/2016 PageRange: 210-214 No. of Pages: 5 Keywords: medical truant; burnout syndrome; need for beauty; Lord Moynihan; writing; painting Summary/Abstract: Medical studies attracted a lot of students for centuries on end, but not always did the physicians take their first choice. Some of them came to develop other interests. Some others ab
Interviu
apărut în Făclia, 19 octombrie 2016 (consemnat de Radu Vida). ÎN RITMUL INIMII, DISPONIBILITĂŢI LIRICE NELIMITATE... de vorbă cu dr. Laura Poantă Oameni grăbiţi. Cu micile şi marile lor interese. Trec, cum altfel, grăbiţi prin existenţă. Şi, sincer admiră pe cei care, în răgazul lor se opresc asupra nevoilor lor.: sănătatea trupului şi sufletului lor. Sunt mulţi care se apleacă, fragmentar asupra nevoilor semenilor. Unii însă o fac mai mult decât
Petre Tănăsoaica despre graficiana Laura Poantă
Arta cea de toate zilele de Petre Tănăsoaica La atâta căldură, atâta bunătate! Am o mică ezitare, acum la debutul acestui text, pentru că din datele biografice ale artistei, despre care vreau să scriu aici, mă văd obligat să excavez puţinele informaţii care ar putea să-mi dea certitudinea şi siguranţa unei bune citiri să le pot aşeza lângă un diagnostic al parcursului artistic, deşi nu ar trebui să mă simt încurcat, pentru că şi numai cele câte
Abordări ale morţii şi mortalităţii
ABORDĂRI ALE MORŢII ŞI MORTALITĂŢII ÎN RELAŢIA MEDIC/PACIENT „Fiecare dintre noi e primul care moare” (Eugen Ionescu) Dr. Laura Poantă Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Reforma morţii a devenit o realitate socială şi un subiect sociologic abia de câteva decenii. Marile teme: dragoste, viaţă, moarte, sunt, în fond, una şi aceeaşi temă eternă, moartea. Singura care nu poate fi rememorată, despre care
Despre Liceul de Artă
Despre Liceul de Artă Se apropie din nou, ca în fiecare toamnă/iarnă de 45 de ani încoace, Salonul Medicilor Plasticieni, întâlnire a tuturor celor care iubesc arta în toate formele ei (pictură, sculptură, grafică, fotografie, textilă). Salonul vorbeşte despre nevoia de frumos, fără de care existenţa umană şi-ar pierde valenţe însemnate şi ar cădea în cenuşiu şi tern. Nu e nicio îndoială că aplecarea spre artă (există nu doar medici-plasticieni, ci şi medici
Expoziţii mai 2015
În luna mai am avut trei expoziţii: - prima: participare la Salonul de primăvară al scriitorilor, ediţia a 9-a, organizat cu ocazia Festivalului Internaţional Lucian Blaga, la Galeriile revistei Steaua. - una de grafică, din seria Minima commedia (unele lucrări au fost expuse şi la Turnirul scriitorilor de la Sighişoara, 2014, unde am participat alături de Ion Cristofor, ca scriitori-plasticieni), la Galeriile Diverta. Au mai expus Carmen Diţiu, Cristina Olosutean şi Szab
Traducând Oscar Wilde
Am tradus pentru Paralela 45 povestirile lui Oscar Wilde din Prinţul fericit şi Casa cu rodii, într-un singur volum. Iata nota mea: OscarWilde(Oscar Fingal O'Flahertie Wills Wilde; 16 octombrie1854,Dublin– 30 noiembrie1900,Paris) este un scriitor irlandez, celebru, în epocă, mai ales pentru piesele sale de teatru (Evantaiul doamnei Windermere/Lady Windermere's Fan, O femeie fără importanţă/A Woman of no Importance, Soţul ideal/An Ideal Husband, Ce înseamnă să fii onest/
Doctorul de poveşti
Doctorul de poveşti Diversitatea lumii este accentuată şi de diversitatea unghiurilor de vedere din care este privită şi „povestită”. Am vorbit deja despre relaţiile posibile între pictură şi medicină (vezi Medicină şi artă – conexiuni şi interferenţe, articol apărut în Steaua 7-8/2014). Iată acum o privire de medic asupra literaturii. S-a scris despre bolile personajelor din literatură, despre modul în care un autor îşi construieşte personajul poate chia
Soarele
Care e treaba cu soarele? ”Care e treaba cu soarele?”, m-a întrebat de curând o cunoștință, pornind de la eternul circ mediatic legat de expunerea la soare care te umple de riduri, te face să arăți rău și cu siguranță te omoară prin temutul cancer de piele. Evident, ca în orice problemă, medicală sau nu, există nenumărate fațete ale acestei teorii. Dar, cu siguranță, soarele nu trebuie și nu are cum să devină un monstru de temut din moment ce soarele este viaț
Medicină şi artă
Medicină şi artă – conexiuni şi interferenţe. Legăturile dintre medicină şi artă sunt discutate de secole, pornind de la celebra sentinţă a lui Hippocrate „medicina este o artă”, până la folosirea artei în procesul de vindecare (art-terapie). Tema avansată în titlu îi poate privi pe medici atât în ipostaza de consumatori de artă, cât şi în cea de producători de artă, de creatori. În ambele situări este vorba, mai mult decât în cazul altor profesiuni, d
Stresul la scriitori
Calitatea de trăitor în secolul nostru este, prin definiţie, stresantă, dar, în acelaşi timp, a devenit o adevărată modă să pui totul pe seama „stresului”. Termenul este hiperutilizat, folosit în toate domeniile, pus ca explicaţie alături de orice nemulţumire, durere de cap, palpitaţie sau insomnie. În calitatea mea de medic, grafician, scriitor şi trăitor în secolul nostru, mă poate stresa orice, de la aglomeraţia din oraş, la colegul irascibil sau lipsa medicamente
Salonul de iarnă ediţia a 43-a
Salon de Iarnă al Medicilor a ajuns la cea de-a 43-a ediţie. Vernisajul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, ora 13, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, iar expoziţia va putea fi vizitată în perioada 20-27 noiembrie.
De ce am rămas în ţară?
De ce am rămas în ţară? La întrebarea – pusă direct ori doar insinuată – de ce ai rămas în Cluj/în România?, răspunsul nu e unul simplu. Sunt sigură că decizia celor mai mulţi dintre cei care au ales să părăsească ţara a fost mai ales influenţată de motive strict personale, de familie, de fire. Imediat după 1989 dorinţa de a rămâne şi a îndrepta aici lucrurile în condiţii de libertate şi democraţie (fie ele şi nesigure şi împleticite) a fost m
Salonul medicilor ediţia 42
Tradiţionalul Salon de Iarnă al Medicilor a ajuns la cea de-a 42-a ediţie. În acest an, din motive obiective, Salonul are o ediţie de toamnă. Vernisajul va avea loc marţi, 16 octombrie, ora 13, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, iar expoziţia va putea fi vizitată în perioada 16-28 octombrie. Cu acest prilej, va fi lansat un Catalog retrospectiv. Acest catalog încheie, într-un fel, o etapă. Din 2007, adică de 5 ani, mă ocup de Salonul de iarnă al medicilor – mai întâi împreun
Traducere din Pirandello
Luigi Pirandello Musca/ La mosca În româneşte de Laura Poantă Ajunşi la poalele târgului, agitaţi, cu răsuflarea tăiată, de grija de a ajunge mai repede – hopa! pe‑aici, curaj! –, se căţărară pe panta argiloasă şi aspră ajutându‑se şi cu mâinile – haida, haida! – fiindcă – la naiba! – încălţările pline de noroi alunecau. De îndată ce, cu obrajii îmbujoraţi, ajunseră pe culme, femeile se şi înghesuiră
O noapte în spital
O nouă noapte în spital. Coridoarele, luminate prost, sunt deja aproape pustii. Din când în când, mai trece câte un pacient – din saloanele în care „minunea” de a avea baie proprie nu s‑a produs încă – înspre toaleta de pe hol. Drumul poate fi anevoios şi palpitant pentru cei mai vârstnici, cu paşii lor târşiţi, mersul nesigur, clătinat, privirea înceţoşată, iar destinaţia, nu mai puţin umilitoare. Uşile se deschid greu, podelele alunecă, aproape că îţi v
Neptun – crochiu în doi timpi
Trenul aluneca pe şine cu un sunet ritmic, iar vagoanele erau îmbâcsite, după multe ore de drum, cu un aer stătut, mirosul atât de inconfundabil al trenului amestecat cu al corpurilor transpirate. Erau anii 80, se fuma în vagoane, aerul dinăuntru era împrospătat doar prin deschiderea geamurilor, unele înţepenite şi murdare, iar aerul de afară era şi el fierbinte. Dar lâncezeala din acele ore ale dimineţii de iulie era plăcută, pentru că deja era însoţită de s
Salonul de Iarna al Medicilor 2010 - vernisaj
Joi, 16 decembrie 2010, a avut loc la Cluj-Napoca vernisajul celei de-a 40-a ediţii a Salonului de Iarnă al Medicilor. Expoziţia are loc, şi în acest an, la Muzeul de Artă din Cluj, care găzduieşte cu generozitate această manifestare devenită deja tradiţională. Ea va putea fi vizitată până în data de 16 ianuarie 2011. În cele 40 de ediţii ale Salonului, au expus aproape 300 de medici, farmacişti şi stomatologi, unii dintre ei prezenţi încă de la primele ediţii, ade
Salonul de Iarna al Medicilor 2010
Salonul de Iarnă al Medicilor (ediţia a 40-a) va avea loc în perioada 16 decembrie 2010 – 16 ianuarie 2011 la Muzeul de Artă Cluj, cu vernisajul joi, 16 decembrie, ora 13. Vă aşteptăm cu drag!
Roza lui Paracelsus
Dacă ucenicul/discipolul ar fi ştiut că drumul însuşi este Piatra Filozofală, nu ar mai fi avut nevoie să vină la Paracelsus. Dacă Paracelsus are nevoie de un discipol, dacă l-a chemat, nu este pentru că vrea să îl înveţe? Şi dacă vrea să îl înveţe, fără să îi arate nimic din tainele lui, nu înseamnă că îl domină? Cei ce înţeleg că drumul însuşi, calea fiecăruia, este, de fapt, Piatra sunt puţini, sunt cei aleşi, cei pentru care este posibil ca roza s
interviu pentru TVR3
Marţi, 16 noiembrie, am înregistrat un mic interviu despre medicină, pictură, literatură în mileniul 3. Realizator: Mihai Dragolea.
Articole de la : 1 la : 97 din : 97
![[Noutati prin RSS]](/Poze/rss.png "Noutati prin RSS")