Tradiţionalul Salon de Iarnă al Medicilor a ajuns la cea de-a 42-a ediţie. În acest an, din motive obiective, Salonul are o ediţie de toamnă. Vernisajul va avea loc marţi, 16 octombrie, ora 13, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, iar expoziţia va putea fi vizitată în perioada 16-28 octombrie. Cu acest prilej, va fi lansat un Catalog retrospectiv. Acest catalog încheie, într-un fel, o etapă. Din 2007, adică de 5 ani, mă ocup de Salonul de iarnă al medicilor – mai întâi împreună cu domnul profesor Dumitru Dumitraşcu, apoi de una singură. În aceşti ani am asistat creaţia artistică a colegilor mei, medicii plasticieni, ca redactor al pliantelor succesive, dar şi al marelui album retrospectivSalonul de iarnă al medicilor. 1966-2009,marea noastră izbândă. De asemenea, în aşteptarea unui site special, am găzduit Salonul pe site-ul meu personal (www.laurapoanta.ro), punând la dispoziţia tuturor informaţii despre ediţiile anuale.

Rămâne mereu valabil ceea ce spuneam altădată: salonul mărturiseşte despre cantitatea de talent şi har cu care sunt înzestraţi medicii şi se supune ochiului critic al colegilor, al specialiştilor, al publicului. Pe de altă parte, el mai vorbeşte despre nevoia de frumos fără de care existenţa umană şi-ar pierde valenţe însemnate şi ar cădea în cenuşiu şi tern. De-a lungul celor 42 de ediţii, au expus pictură, grafică, sculptură, fotografie, artă decorativă 275 de medici şi farmacişti din toată ţara, de la Cluj-Napoca şi Bucureşti la Baia Mare, de la Timişoara la Iaşi şi Oradea, de la Braşov la Galaţi şi Sibiu. Lucrările lor vorbesc, deopotrivă, despre pasiunea pentru frumos a celor care, prin profesiune, se confruntă mai ales cu partea urâtă a vieţii omeneşti, cu boala şi suferinţa, şi despre talentul, adeseori cu totul remarcabil, al expresiei lor plastice. Deşi s-a vorbit adesea despre refugiul în artă, necesar după ore lungi petrecute în teritoriul stresant al bolii, eu cred că e vorba mai degrabă de complementaritate. Arta de a vindeca, de a ameliora disfuncţii ale trupului omenesc în spaţiul aseptic al clinicii ori al cabinetului nu exclude, ci presupune admiraţia pentru trupul omenesc sănătos, pentru peisajul natural exuberant şi pentru metafora plastică; şi nici viziunile cu tentă vag-caricaturală, suprarealistă ori parabolică. Să fii medic şi pictor în acelaşi timp înseamnă să încerci un echilibru, să ocoleşti perspectiva monotonă şi monocordă, să exersezi diversitatea.

În aceşti din urmă 5 ani, au expus 64 de medici-plasticieni. Tot mai mulţi tineri ni se alătură, aducând un aer proaspăt şi îndrăzneţ simezelor Muzeului de Artă Cluj-Napoca (partener generos şi constant al Saloanelor). Să aşteptăm, aşadar, cu încredere ediţiile viitoare!

Dr. Laura Poantă

Categoria : Salonul de iarnă - Cataloage
Data adăugării : 2012-10-03