Diabetul zaharat (DZ) este o suferinţă care afectează totalitatea sistemelor şi organelor din corp, deoarece toate aceste organe şi sisteme funcţionează cu energia eliberată de glucoză; alterarea metabolismului glucozei din diabet duce cu timpul la alterarea funcţiei (şi chiar a structurii diverselor organe).

În cele ce urmează, ne vom ocupa de suferinţele digestive ale bolnavilor cu diabet. Acestea se produc atât în diabetul insulinodependent, cât şi în diabetul noninsulinodependent.

Apariţia complicaţiilor este, în general, legată de durata bolii: cu cât vechimea diabetuluidumneavoastră este mai mare,cu atât aveţi posibilitatea de a prezenta complicaţii digestive, care pot fi simptomatice sau asimptomatice.

Este nevoie de acceptarea, şi nu de redescoperirea constantă, a faptului că se ştiu suficient de multe lucruri cu privire la stresul profesional la medici şi principalele cauze ale acestuia, pentru a ne putea adresa direct acestor cauze (mai ales de tip organizatoric), în cadrul unor programe de prevenţie primară.

Micul dicţionar se adresează în primul rând studenţilor medicinişti, dar poate fi util oricui doreşte să întrebuinţeze terminologia de specialitate în cunoştinţă de cauză.

Laura Poantă, Dan Dumitraşcu, Nicolae Baltă, Patologia miocardo-coronariană în boli genetice,

Capitol în volumul coordonat de Nicolae Baltă, Repercusiuni miocardice şi coronariene în boli cronice, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017

«The trouble with doctors is not that they don't know enough, but that they don't see enough» / Problema cu doctorii nu e că nu ştiu destul, ci că nu văd destul. (Sir Dominic John Corrigan)

În zilele noastre, diagnosticul precoce al sindromului coronarian acut se poate face transmiţând înregistrarea pacientului, în sistem wireless, medicului cardiolog pe propriul său PDA, fapt care ameliorează considerabil rata de supravieţuire. Dar, evident, esenţial este ca medicul respectiv să înţeleagă ceea ce vede, fie că este vorba despre un sistem ultramodern de tip PDA, despre o electrocardiogramă într-un serviciu de ambulatoriu, într-o cameră de gardă, în cabinetul medicului de familie sau în al celui de boli profesionale – citirea corectă a unei electrocardiograme poate să facă diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Scenariile clinice sunt mici tentative de a reproduce în cuvinte şi imagini nenumăratele poveşti pe care ni le spun bolnavii. Înveţi de la ele aşa cum înveţi practicând medicina zi de zi, ascultând istoria unei suferinţe, încercând să-i desluşeşti tâlcul, sperând că vei găsi o încheiere fericită. (Simona Rednic)

Autori: Laura Poantă, Laura Nat

Übung macht den Meister – spune un binecunoscut proverb german, şi adevărul acestor cuvinte este confirmat zilnic în activitatea noastră didactică. Medicina se învaţă şi ea cu greu şi cu mult timp sacrificat. Piatra de temelie a practicii medicale este diagnosticul medical. Pentru a-ţi însuşi deprinderi corecte pentru diagnostic, este extrem de importantă exersarea unor scenarii de cazuri, cu şanse mai mari sau mai mici de a fi întâlnite în practica de zi cu zi. Aceste exerciţii practice sunt complementare cursului magistral şi manualului, contribuind la formarea algoritmilor de diagnostic şi la fixarea cunoştinţelor. Iată de ce, cărţi care să-i ajute pe studenţii la medicină şi pe medicii în formare, să le arate cum să acceadă mai repede la diagnostic şi cum să exerseze tehnicile de diagnostic sunt mereu binevenite. Deşi necesare, ele nu sunt multe, pentru că scrierea lor, aparent, este uşoară, dar, în realitate, necesită rigoare, exactitate şi claritate.

Colega noastră Laura Poantă, cu experienţă didactică remarcabilă în domeniul predării semiologiei, împreună cu o discipolă harnică, medicul Laura Nat, s-au încumetat să alcătuiască o adevărată antologie de teste şi exerciţii cu ajutorul cărora se pot antrena viitorii medici şi doctorii tineri.

Păstrând nivelul de informaţie accesibil destinatarilor acestei cărţi, autoarele, cu ajutorul studentei Teodora Adam, care a parcurs toate aceste teste, verificând să nu conţină cumva erori, au elaborat un material didactic de mare valoare. El se constituie în instrument de studiu foarte util şi armonios complementar manualului disciplinei de semiologie.

Suntem convinşi că şi studenţii vor beneficia de această carte, bine scrisă şi clară din punct de vedere stilistic şi grafic.

Felicităm pe autoare pentru reuşită, dar şi editura care lansează în circuitul universitar o lucrare de referinţă, de al cărei impact nu ne îndoim!

Prof. Dan L. Dumitraşcu

Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale

Stresul psihic poate să apară ca urmare a unei
meserii solicitante, cu menţiunea că un important rol
adjuvant îl au şi factorii psihologici extra-profesionali.
Responsabilitatea crescută, competiţia, relaţiile proaste cu
colegii sau cu superiorii pot duce la apariţia stresului
profesional.

Considerând stresul boala – oarecum emblematicăa– mileniului 3, volumul de față reia parte din concluziile unor cercetări anterioare – asupra muncitorilor feroviari și asupra medicilor – și le adaugă observații legate de alte profesiuni sau domenii de activitate în care stresul, deși cu accepțiuni diferite și efecte specifice, nu poate fi neglijat: IT-iști, scriitori și artiști în general, studenți etc. Discuția se poate purta și la un nivel mai larg – suntem atât de stresați pe cât credem, noi sau alții despre noi, sau am lăsat acest cuvânt să pătrundă în viața noastră, definind aproape orice stare sau conflict personal, unele dintre ele normale, naturale?

Readucând în atenţie nume ilustre ale istoriei medicinii, se transmit cunoştinţe şi informaţii utilizabile în practica/viaţa de zi cu zi, dar se (re)activează şi conştiinţa apartenenţei la o comunitate, respectul faţă de eforturile şi realizările înaintaşilor, sentimentul datoriei de a continua şi duce mai departe cercetarea ştiinţifică în folosul umanităţii. Toate acestea înseamnă şi a asigura viitorul prin calea cea mai serioasă şi mai legitimă: aceea a valorificării întregii moşteniri a trecutului. Progresul se asigură prin paşii mai mari ori mai mărunţi ai generaţiilor succesive.

Mic dicţionar etimologic– se adresează în primul rând studenţilor medicinişti, dar poate fi util oricui doreşte să întrebuinţeze terminologia de specialitate în cunoştinţă de cauză.

Laura Poantă